Primul lucru pe care trebuie să îl ținem minte atunci când vrem sa mergem oriunde există expunere la soare (la plajă, la drumeții, în concediu, în city-break etc) este că expunerea pielii la radiații solare produce stres oxidativ în cantități mari.
Ce înseamnă stres oxidativ?
Stresul oxidativ înseamnă radicali liberi toxici, adică factorii direct responsabili pentru îmbătrânirea pielii, pentru mărirea riscului de apariție a cancerului de piele și posibilitatea apariției fenomenelor autoimune.
Pielea noastră deține un bagaj capabil să neutralizeze acești radicali liberi: anumite enzime și antioxidanti neenzimatici (vit C, vit E).
Odată cu înaintarea în vârstă, cantitatea acestora scade diminuând capacitatea de autoapărare a pielii.
Atunci când formarea radicalilor liberi toxici depășește capacitatea antioxidantă a sistemului de apărare al pielii încep procesele de deteriorare a lipidelor membranare, a proteinelor matriceale și a acidului hialuronic din componența dermului.
Deteriorarea acestora vor produce în timp îmbătrânirea țesuturilor, deviații ale sistemului imun, agravarea unor boli preexistente și posibilitatea de inițiere și progresie a proceselor canceroase ale pielii.
Ce trebuie deci să facem, știind acum că soarele deși este cel care ne colorează frumos, este și cel care ne poate cauza atâția factori negativi?
Să na dăm cu SPF și cu substanțe antioxidante.
Haideți să vedem cum stă treaba cu razele astea…
Sunt trei tipuri de raze emanate de soare (care se masoară în nanometri):
- UVA– sunt raze cu o lungime de undă 315-380 nm și ele sunt cele responsabile pentru îmbătrânirea pielii,
- UVB– sunt raze cu o lungime de undă de 290-315 nm și sunt responsabile pentru ”arsuri” și cancerul de piele.
- UVC– au o lungime de 200-290 nm, dar acestea sunt blocate de stratul de ozon.
Ce îmi doresc să explic și informația cu care mi-aș dori să rămană oricine citește acest articol este ce înseamnă acel număr pe care îl vedem pe cremele de protecție solară: 15, 20, 30, 50 sau 50+.
Acel număr are dublu rol:
- se referă la timpul de protecție, adică se aplică o formula matematică:
numărul de SPFx10= timpul de protecție/ 60 de minute (ca să aflăm orele)
Să luăm un exemplu: avem o cremă cu SPF30
30×10= 300 de minute (timp de protecție)
300 de min/60= 5 ore
Deci, o cremă cu SPF 30 ne va proteja timp de 5 ore.
Al doilea exemplu: avem o cremă cu SPF50
50×10= 500 de minute (timp de protecție)
500 de min/50= 8.33 ore
(de aceea majoritatea cremelor de față pentru uz zilnic au SPF 50 și este suficientă o aplicare pe zi)
- se referă la procentul de blocare al razelor UV:
SPF 25 protejează 96%
SPF 30 protejează 97%
SPF 50 protejează 98%
SPF 50-100 protejează 99%
Persoanele care se expun la soare au tendința să creadă că, spre exemplu, SPF 100 le va proteja dublu față de SPF 50, însă protecția extra este nesemnificativă, diferențele dintre ele fiind foarte mici. Secretul pentru o protecție ”perfecta” este reaplicarea corectă și conform timpului precizat mai sus.
În mod normal soarele începe să ”arda” la 10 minute de la expunere, asta înseamnă ca în vacanțe sau la activitățile care necesită expunere la soare este necesar sa folosim protecție solară de la început, altfel nereaplicată, după 10 minute de la expirarea timpului se reajunge la situația de mai sus.
Ingrediente bune și rele
Nefiind un om cu atracție către chimie (cunosc atât cât trebuie ca să înțeleg dar nu suficiet cât să reproduc sau să ma consider știutoare în ale ei secrete), tabelul de ingrediente de mai jos este preluat de pe www.wikipedia.com dar pe larg pot fi găsite în Regulamentul produselor cosmetice 1223/2009 al Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene.
Următoarele ingrediente sunt aprobate de FDA (Food and Drug Administration- America):
| UV-filter | Other names | Maximum concentration | Permitted in these countries | Results of safety testing | UVA | UVB | |||||||
| p-Aminobenzoic acid | PABA | 15% (EU: banned from sale to consumers from 8 October 2009) | USA, AUS | Protects against skin tumors in mice.[54][55][56] Shown to increase DNA defects, however, and is now less commonly used. | X | ||||||||
| Padimate O | OD-PABA, octyldimethyl-PABA, σ-PABA | 8% (EU, USA, AUS) 10% (JP) | (Not currently supported in EU and may be delisted) | EU, USA, AUS, JP | X | ||||||||
| Phenylbenzimidazole sulfonic acid | Ensulizole, Eusolex 232, PBSA, Parsol HS | 4% (US, AUS) 8% (EU) 3% (JP) | EU, USA, AUS, JP | Genotoxic in bacteria[57] | X | ||||||||
| Cinoxate | 2-Ethoxyethyl p-methoxycinnamate | 3% (US) 6% (AUS) | USA, AUS | X | X | ||||||||
| Dioxybenzone | Benzophenone-8 | 3% | USA, AUS | X | X | ||||||||
| Oxybenzone | Benzophenone-3, Eusolex 4360, Escalol 567 | 6% (US) 10% (AUS, EU) 5% (JP) | EU, USA, AUS, JP | X | X | ||||||||
| Homosalate | Homomethyl salicylate, HMS | 10% (EU, JP) 15% (US, AUS) | EU, USA, AUS, JP | X | |||||||||
| Menthyl anthranilate | Meradimate | 5% | USA, AUS | X | |||||||||
| Octocrylene | Eusolex OCR, Parsol 340, 2-Cyano-3,3-diphenyl acrylic acid, 2-ethylhexylester | 10% | EU, USA, AUS, JP | Increases ROS[58] | X | X | |||||||
| Octyl methoxycinnamate | Octinoxate, EMC, OMC, Ethylhexyl methoxycinnamate, Escalol 557, 2-Ethylhexyl-paramethoxycinnamate, Parsol MCX | 7.5% (US) 10% (EU, AUS) 20% (JP) | EU, USA, AUS, JP | Banned in Hawaii starting in 2021 – harmful to coral[59] | X | ||||||||
| Octyl salicylate | Octisalate, 2-Ethylhexyl salicylate, Escalol 587, | 5% (EU, USA, AUS) 10% (JP) | EU, USA, AUS, JP | X | |||||||||
| Sulisobenzone | 2-Hydroxy-4-Methoxybenzophenone-5-sulfonic acid, 3-Benzoyl-4-hydroxy-6-methoxybenzenesulfonic acid, Benzophenone-4, Escalol 577 | 5% (EU) 10% (US, AUS, JP) | EU, USA, AUS, JP | X | X | ||||||||
| Trolamine salicylate | Triethanolamine salicylate | 12% | USA, AUS | X | |||||||||
| Avobenzone | 1-(4-methoxyphenyl)-3-(4-tert-butyl | phenyl)propane-1,3-dione, Butyl methoxy dibenzoylmethane, BMDBM, Parsol 1789, Eusolex 9020 | 3% (US) 5% (EU, AUS) 10% (JP) | EU, USA, AUS, JP | X | ||||||||
| Ecamsule | Mexoryl SX, Terephthalylidene Dicamphor Sulfonic Acid | 10% | EU, AUS (US: approved in certain formulations up to 3% via New Drug Application (NDA) Route) | Protects against skin tumors in mice[60][61][62] | X | ||||||||
| Titanium dioxide | CI77891 | 25% (US) No limit (JP) | EU, USA, AUS, JP | X | |||||||||
| Zinc oxide | 25% (US) No limit (AUS, JP) | EU, USA, AUS, JP | Protects against skin tumors in mice[60] | X | X |
Alte ingredient aprobate în Uniunea Europeană și alte părți ale lumii dar care nu au fost incluse în tabelul FDA:
| UV-filter | Other names | Maximum concentration | Permitted in |
| 4-Methylbenzylidene camphor | Enzacamene, Parsol 5000, Eusolex 6300, MBC | 4%* | EU, AUS |
| Parsol Max, Tinosorb M | Bisoctrizole, Methylene Bis-Benzotriazolyl Tetramethylbutylphenol, MBBT | 10%* | EU, AUS, JP |
| Parsol Shield, Tinosorb S | Bis-ethylhexyloxyphenol methoxyphenol triazine, Bemotrizinol, BEMT, anisotriazine | 10% (EU, AUS) 3% (JP)* | EU, AUS, JP |
| Tinosorb A2B | Tris-Biphenyl Triazine | 10% | EU |
| Neo Heliopan AP | Bisdisulizole Disodium, Disodium phenyl dibenzimidazole tetrasulfonate, bisimidazylate, DPDT | 10% | EU, AUS |
| Mexoryl XL | Drometrizole Trisiloxane | 15% | EU, AUS |
| Benzophenone-9 | Uvinul DS 49, CAS 3121-60-6, Sodium Dihydroxy Dimethoxy Disulfobenzophenone [66] | 10% | JP |
| Uvinul T 150 | Octyl triazone, ethylhexyl triazone, EHT | 5% (EU, AUS) 3% (JP)* | EU, AUS |
| Uvinul A Plus | Diethylamino Hydroxybenzoyl Hexyl Benzoate | 10% (EU, JP) | EU, JP |
| Uvasorb HEB | Iscotrizinol, Diethylhexyl butamido triazone, DBT | 10% (EU) 5% (JP)* | EU, JP |
| Parsol SLX | Dimethico-diethylbenzalmalonate, Polysilicone-15 | 10% | EU, AUS, JP |
| Amiloxate | Isopentyl-4-methoxycinnamate, Isoamyl p-Methoxycinnamate, IMC, Neo Heliopan E1000 | 10%* | EU, AUS |
Ce trebuie să reținem din aceste două tabele este faptul ca ingredientele aprobate și considerate ok diferă de la un continent la altul. Spre exemplu, în America sunt aprobate 16 ingrediente care blocheaza razele UVA și UVB pe când in Uniunea Europeana sunt aprobate 27, și asta nu pentru că la noi este ”permis orice” cum am avea tendința să credem ci din contra, pentru că FDA nu este la fel de deschis în a analiza noile formule și ingrediente apărute (conform dailymail.co.uk și nu numai) și asta nu de lene (evident) ci pentru că protecția solară este reglementată ca produs medical iar FDA sunt îngrijorați de posibila toxicitate a produselor.
Sper că am răspuns tuturor întrebărilor primite de la voi.
Deși SPF pare ca este un subiect limitat, protecție solară și atât, totul este mult mai amplu. Sunt la finele articolului și realizez că încă sunt multe de spus despre soare, piele și produse, cât de bine și cât de rău ne face și ne fac. Dar, ca să nu vă plictisesc, păstrez informații și pentru alte articole 😀
UAU! Felicitări dacă ați citit până aici!!!
Sursă foto: biorygen.it
Pastila de Beauty cu Monica Lupu 