Scriam acum vreo 7 ani despre obișnuință, despre cum distruge și omoară.
Vin acum și îmi răspund:
Toată viața este formată din momente, totul este trecător. Mă recitesc de multe ori, de fiecare dată mă bucur că deși am luat o pauză de la scris, niciodată nu am șters blogul ăsta,
Mă recitesc și îmi aduc aminte de pasiunea și de tumultul vieții de adolescentă cu mii de întrebări. Văd că am păstrat dorința de a rezolva problemele ieri :)).
Am ieșit din adolescența cărând multe după mine, unele le-am pierdut, altele le am și-acum.
Pragul de depășire al întregii perioade de întrebări fără răspunsuri (ca atare și momentul în care am mai încetat să scriu) a fost când l-am găsit pe Radu. Se pare ca blogul era el, și-apoi el a devenit blogul- cel mai bun prieten al meu.
Am ajuns de mult la o armonie la care sunt conștientă că mulți visează. Sunt printre puținii care pot spune că au tot ce își doresc, că vreau mai mult? da! mai ales profesional, evident! mereu voi vrea :)), însă nu am de ce să mă plâng real.
Așadar vin și îmi spun mie, celei de acum 7 ani: știu că stai prost cu răbdarea, asta nu cred că se va schimba niciodată, însă chiar și-așa, timpul trece și-ți vor apărea răspunsuri la multe întrebări ce acum îți par fără soluție în viața asta. Da! vei găsi un om minunat, nu vei avea o fată și un băiat însă vei avea doi baieți minunați, unul leit tati și unul leit ție. Vei ajunge un om împlinit, empatic și altruist- avantajele dar și dezavantajele tale. Sensibilitatea ta se va maturiza, vei plange în continuare și te vor afecta multe, mai ales după apariția juniorilor, însă îți spun că astea vor face din tine un OM. Vei regreta că ai renunțat la scris însă nu te vei acuza niciodată pentru ca știi că încă mai ai timp să-ți îndeplinești visul.
Și-ți mai spun ca nu există obișnuință distrugătoare lângă omul potrivit. Vei ajunge să ai parte exact de opusul a ceea ce ai trăit, vei avea parte de atâtea schimbări încât vei cere tu să se oprească, și după ce vei cere îți vei da seama că îți lipsesc…mna! așa ești tu! vrei mereu ce nu ai și când obții îți dai seama că poate era mai bine înainte…sau nu :)))))))
Mai am multe să îți spun, și ți le voi spune cândva…acum însă mă duc să iau un junior de la grădi și-apoi acasă, că după o zi de lucru mor de dorul lor.
Pe curând!
Pastila de Beauty cu Monica Lupu 